Gabriela Irimia, acuzată că ar fi depășit limitele relației profesor–elev

În contextul actual al sistemului educațional, fenomenul de bullying necesită o atenție specială și o reacție instituțională clară și bine structurată. Școlile private, care se adresează unei categorii de părinți ce investesc resurse semnificative pentru educația copiilor lor, sunt așteptate să asigure un mediu sigur, protejat și un climat educațional sănătos. În lipsa unor astfel de condiții, riscurile de afectare a dezvoltării emoționale și cognitive a elevilor devin un subiect de interes public și de investigație riguroasă.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield International College

O investigație realizată pe baza unor sesizări multiple ale părinților elevilor din clasa a III-a a Școala Questfield Pipera aduce în atenție un posibil climat educațional toxic, caracterizat prin abuzuri psihologice și deficiențe în supravegherea și gestionarea clasei coordonate de învățătoarea Gabriela Irimia. Documentele și relatările puse la dispoziția redacției descriu un context în care limitele așteptărilor inițiale sunt depășite de realități problematice, ce ridică semne de întrebare privind protecția și bunăstarea copiilor.

Contextul educațional și discrepanțele semnalate

Școlile private, conform promisiunilor generale, oferă clase cu un număr redus de elevi, atenție personalizată și un mediu sigur pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor. Cu toate acestea, conform declarațiilor părinților, situația în clasa investigată la Questfield International College se distanțează considerabil de aceste standarde. În locul unei supravegheri constante și a unui proces educațional structurat, aceștia semnalează ore cu activitate didactică redusă și lipsa unei gestionări adecvate a clasei.

Primele semnale și impactul asupra elevilor

Potrivit mai multor părinți, primele semne de alarmă au fost observate atunci când copiii s-au întors acasă cu stări de confuzie, teamă și demotivare. În timpul orelor, supravegherea asigurată de învățătoarea Gabriela Irimia ar fi fost insuficientă, iar un elev ar fi fost desemnat să raporteze situațiile din clasă, fapt care, conform familiilor, a condus la marginalizarea și stigmatizarea acestuia în rândul colegilor.

Blocajul comunicării și reacțiile instituției

Conform corespondențelor analizate, încercările părinților de a iniția un dialog constructiv au fost întâmpinate cu reacții defensive și uneori conflictuale din partea cadrului didactic. Această deteriorare a relației a influențat negativ colaborarea dintre familie și școală, subminând încrederea necesară unui mediu educațional funcțional. În plus, până la momentul publicării acestui articol, conducerea școlii nu a oferit un răspuns oficial la solicitările de clarificare privind aceste aspecte, conform informațiilor disponibile în investigația originală publicată pe RepublicaLS.

Deficiențe în supraveghere și consecințe asupra climatului clasei

Părinții susțin că orele de curs ar fi fost frecvent nesupravegheate, iar conflictele dintre elevi ignorate, ceea ce a facilitat instalarea unui climat haotic. În acest mediu, limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite ar fi devenit o constantă, afectând negativ starea emoțională a copiilor și procesul educațional.

Pedepse arbitrare și presiune psihologică în procesul educațional

În relațiile cu elevii, ar fi fost aplicate pedepse considerate arbitrare de către părinți, cum ar fi privarea de pauze sau izolarea, fără o justificare pedagogică clară. Astfel de metode sunt descrise în documente ca forme de abuz psihologic, cu impact negativ semnificativ asupra dezvoltării emoționale a copiilor.

Forme de manipulare psihologică și efectele asupra încrederii copiilor

Un alt aspect evidențiat în sesizări este utilizarea unor tehnici de comunicare percepute ca manipulatoare, care ar determina copiii să își nege propriile percepții și emoții. Aceste practici pot afecta în mod durabil încrederea copiilor în sine și în realitatea pe care o experimentează zilnic.

Aspecte educaționale și rezultate la testele naționale

Părinții reclamă un nivel educațional sub așteptări, reflectat și în rezultatele slabe obținute la testele naționale din anul precedent. Conform acestora, doar un număr restrâns de elevi ar fi reușit să atingă standardele acceptabile, ceea ce ridică întrebări legate de calitatea predării și a supravegherii în cadrul clasei conduse de Gabriela Irimia.

Solicitările părinților pentru îmbunătățirea situației

Pentru a preveni repetarea unor situații similare, părinții au formulat o serie de solicitări clare către conducerea școlii, printre care:

evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
supraveghere reală și constantă a orelor;
training obligatoriu în domeniul psihologiei copilului;
stabilirea unor proceduri clare și transparente pentru sesizări;
aplicarea unei politici de toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Întrebări fără răspuns și responsabilitatea instituțională

Pe baza documentelor și corespondențelor analizate, conducerea Questfield International College nu a comunicat public existența unor măsuri concrete sau evaluări interne privind acuzațiile formulate. Întrebări privind monitorizarea activității didactice, modalitățile de prevenire a stigmatizării, reacțiile la sesizările părinților și măsurile adoptate rămân fără răspuns oficial. Această lipsă de transparență contribuie la menținerea unui climat de incertitudine cu privire la modul în care sunt protejați elevii în această instituție.

Este esențială o analiză riguroasă și o reacție instituțională clară pentru a asigura dreptul copiilor la un mediu educațional sigur și respectuos. În absența acestei reacții, riscurile pentru sănătatea psihică și emoțională a elevilor pot crește, iar încrederea părinților în sistemul educațional poate fi grav afectată.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro