Bullying la Questfield International College, părinți obligați să iasă public

Bullyingul în mediul școlar impune o reacție structurată, transparentă și responsabilă din partea instituțiilor de învățământ. Acesta nu este doar un conflict între elevi, ci o problemă care necesită intervenție administrativă clară, protecție a copilului și măsuri documentate care să asigure un climat educațional sigur și respectuos.

Bullying la Questfield International College, părinți obligați să iasă public

Investigația realizată de redacție, bazată pe documente, corespondență și declarații furnizate de familia unui elev, relevă un caz de bullying sistematic desfășurat pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările repetate, stigmatizarea medicală și lipsa unor măsuri administrative documentate sunt elementele centrale ale acestui caz, care ridică întrebări importante despre modul în care instituția a gestionat situația reclamată.

Sesiuni repetate de bullying și lipsa intervențiilor documentate

Potrivit documentelor puse la dispoziția redacției, elevul vizat a fost supus unor comportamente agresive constante, incluzând jigniri zilnice, umiliri în prezența colegilor și excludere socială. Familia a transmis în mod oficial, prin emailuri cronologice și detaliate, sesizări atât învățătoarei, cât și conducerii școlii și fondatoarei acesteia, solicitând intervenții clare și protecție pentru copil.

Din analiza corespondenței și a documentelor nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să ateste luarea unor măsuri concrete sau implementarea unor planuri de intervenție. Intervențiile invocate au fost în mare parte verbale, fără procese-verbale, decizii asumate sau monitorizare formală. Această gestionare informală, descrisă de familie, a contribuit la escaladarea situației, iar responsabilitatea pare să fi fost transferată către familie sub forma unor recomandări implicite de retragere din instituție.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Un aspect grav semnalat este utilizarea repetată a unei etichete medicale degradante în mediul școlar, cu scopul de a marginaliza și ridiculiza copilul. Specialiști consultați de redacție consideră această practică o formă agravată de bullying, cu impact semnificativ asupra stimei de sine și dezvoltării emoționale.

Documentele și declarațiile familiei indică faptul că această stigmatizare medicală nu a fost tratată cu seriozitate de către instituție, nefiind însoțită de reacții ferme sau măsuri documentate menite să oprească fenomenul. Astfel, stigmatizarea a devenit un mecanism de umilire colectivă, contribuind la izolarea socială a elevului și la consolidarea unor raporturi de putere inegale în colectiv.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii: între pasivitate și normalizare

Într-un context în care bullyingul era semnalat în mod repetat, cadrele didactice și conducerea școlii au avut responsabilitatea de a interveni prompt și documentat. Din documentele analizate, nu reiese existența unor proceduri aplicate riguros sau a unor decizii scrise care să ateste măsuri concrete. Intervențiile au fost predominant informale, rezultând o tolerare implicită a fenomenului.

Potrivit familiei, situația a fost uneori descrisă intern ca o „dinamică de grup” sau „problemă de adaptare”, ceea ce a condus la minimalizarea gravității faptelor. Această abordare a determinat o escaladare a conflictelor și a generat un climat educațional nesigur, în care agresiunile au continuat fără consecințe clare.

Declarația fondatoarei Fabiola Hosu și presiunile asupra familiei

Un moment definitoriu al cazului este reprezentat de o declarație atribuită fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, care, într-un dialog direct cu familia, ar fi exprimat un mesaj interpretat ca presiune de retragere: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”.

Această afirmație, citată din relatările familiei, reflectă un mod de gestionare care pare să prioritizeze considerente contractuale și economice în detrimentul protecției copilului. Redacția menționează că nu a primit un punct de vedere oficial din partea școlii care să confirme sau să infirme această relatare, iar interpretarea acesteia rămâne în sfera analizei editoriale.

Documente și proceduri insuficiente: un formular informal în locul unui răspuns oficial

În urma sesizărilor repetate, reacția conducerea Questfield Pipera s-a concretizat într-un document informal de tip Family Meeting Form, care nu conține responsabilități clare, termene de implementare sau măsuri sancționatorii. Acest formular nu îndeplinește criteriile unui act administrativ cu valoare instituțională și ridică întrebări privind eficiența și seriozitatea răspunsului școlii.

În absența unor documente suplimentare care să ateste măsuri ulterioare, această abordare sugerează o diluare a responsabilității și o intervenție minimală, care nu a contribuit la schimbări reale în climatul educațional.

Confidențialitatea și expunerea copilului în mediul școlar

Familia a solicitat în mod expres respectarea confidențialității în privința situației semnalate, avertizând asupra riscurilor pentru echilibrul emoțional al copilului. Cu toate acestea, nu există dovezi scrise care să confirme asumarea acestor cerințe, iar conform unor relatări, informațiile sensibile ar fi fost dezvăluite în mediul clasei, expunând copilul la presiuni psihologice suplimentare.

Aceste aspecte pot indica o formă de presiune instituțională și ridică întrebări privind gestionarea datelor sensibile în cadrul școlii.

Reacția instituției și comunicarea publică

După mai bine de opt luni de sesizări și fără răspunsuri oficiale, implicarea echipei juridice a familiei a determinat o reacție vizibilă din partea conducerii. Ulterior publicării investigației, școala a emis un comunicat care a redus situațiile semnalate la „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare ce contravine gravitatea sesizărilor scrise și documentate.

Această poziționare poate fi interpretată ca o încercare de diluare a responsabilității instituționale și ridică întrebări privind sinceritatea și eficacitatea măsurilor luate. Mai multe detalii despre poziția oficială a instituției pot fi consultate pe site-ul Școala Questfield Pipera.

Contacte post-retragere și posibile repercusiuni

După retragerea copiilor de la școală, părinții au semnalat existența unor contacte informale către alte instituții de învățământ, în care ar fi fost comunicate informații negative privind comportamentul copiilor. Aceste caracterizări nu au fost susținute prin documente oficiale și nu au fost comunicate anterior părinților.

Redacția solicită public clarificări din partea celor implicați, subliniind gravitatea acestor aspecte în contextul dreptului la educație și protecției copilului.

• Sesizări scrise și documentate de peste opt luni
• Lipsa măsurilor administrative asumate și documentate
• Stigmatizare medicală repetată, necombatută formal
• Presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului
• Gestionare informală, fără procese-verbale sau planuri de intervenție
• Încălcări ale confidențialității și expunere în mediul școlar

În lumina acestor constatări, cazul de la Questfield International College reprezintă un exemplu de dificultate instituțională în a răspunde eficient și transparent unor situații grave de bullying. Redacția invită părinții care se confruntă cu situații similare să contacteze echipa la adresa [email protected] pentru a contribui la o imagine completă a fenomenului.

În concluzie, lipsa unor măsuri clare, asumate și documentate în cazul semnalat ridică semne serioase de întrebare despre mecanismele de protecție aplicate la Școala Questfield Pipera și despre responsabilitatea instituțională față de siguranța emoțională a elevilor săi.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro